În primii mei ani de antreprenoriat, operam sub o iluzie periculoasă: credeam că fiecare dezacord este o bătălie care trebuie câștigată. Fiecare ședință, o arenă. Fiecare negociere, un meci de orgolii. Eram înarmat cu fapte, logică și o dorință arzătoare de a demonstra că am dreptate. Și, de cele mai multe ori, o făceam. Ieșeam din încăpere cu un sentiment de victorie, lăsând în urmă “învinși”.
Azi, înțeleg cât de miop eram. Eram un tactician bun, dar un strateg teribil.
Tatăl meu avea o vorbă care, la vremea aceea, nu o înțelegeam pe deplin: “Am podul plin de dreptate, nu mai vreau.” Astăzi, acea vorbă este piatra de temelie a modului în care gestionez relațiile, negocierile și conflictele. Am învățat să-mi gestionez cel mai mare inamic: propriul meu EGO.
Teorema “Ce Câștig, Ce Pierd?”
În ultimii ani, am dezvoltat un filtru mental simplu pe care îl aplic înainte de a intra în orice confruntare. Înainte de a-mi expune punctul de vedere, oricât de corect ar fi, mă întreb două lucruri:
- Dacă insist și demonstrez că am dreptate, ce câștig, concret?
- Dacă tac, las lucrurile să treacă și închid ochii, ce se întâmplă?
Răspunsul este adesea surprinzător. Câștigul de a-ți dovedi superioritatea intelectuală este aproape întotdeauna un câștig de moment, un mic drog pentru EGO. Dar costul pe termen lung poate fi imens: o relație tensionată, un partener demotivat, o negociere blocată.
Puterea Tăcerii Strategice
Am observat două tipare fascinante la oameni:
- Oamenii își dau seama singuri de greșeală. De cele mai multe ori, dacă o greșeală nu este critică, cel mai bun lucru pe care îl poți face este să nu faci nimic. Lasă-i timp. Oamenii inteligenți vor realiza singuri unde au greșit, iar respectul lor pentru tine, cel care nu le-ai arătat greșeala cu degetul, va crește exponențial.
- Oamenii știu că greșesc, dar EGO-ul nu-i lasă să recunoască. Mi s-a întâmplat de nenumărate ori în întâlniri cu oameni importanți. Au prezentat argumente fără sens, s-au lăudat cu lucruri evident false. Știau că eu cunosc adevărul. Dar în acel moment, ei nu căutau adevărul. Căutau validare. Căutau să-și protejeze “gradele de pe umeri”. Să le demontezi construcția ar fi fost o sinucidere socială și de business. Așa că i-am lăsat să se bucure de momentul lor. I-am lăsat să câștige o bătălie care pentru mine nu conta.
A nu mă înțelege greșit: nu mă las mințit și nu tolerez incompetența pe probleme critice. Dar am învățat să fac diferența între o problemă de business și o problemă de EGO.
Mesajul Meu: Câștigă Războiul, Nu Fiecare Luptă
Lumea este plină de oameni inteligenți care își sabotează succesul pentru că nu pot renunța la nevoia de a avea dreptate. Ei câștigă argumente, dar pierd aliați. Corectează fiecare detaliu minor, dar pierd din vedere imaginea de ansamblu.
Strategia reală este să îți alegi bătăliile.
- Luptă până la moarte pentru principiile tale și pentru deciziile care pot schimba soarta companiei.
- Pentru toate celelalte, lasă loc de grație. Lasă-i și pe alții să se simtă câștigători. Oferă-le victorii mici, nesemnificative. Costul pentru tine este zero. Câștigul în capital de relaționare este imens.
Așa cum spunea tatăl meu, podul este deja plin de dreptate. Ce îți trebuie cu adevărat sunt punți de legătură cu oamenii care te vor ajuta să câștigi războiul. Și acele punți se construiesc adesea pe bătăliile pe care ai ales, în mod deliberat, să nu le porți.
By
